În conformitate cu dispozițiile Ordinului nr. 2489/2023 pentru aprobarea Standardelor minime de calitate privind managementul de caz în serviciile acordate persoanelor vârstnice, în toate etapele procesului de acordare a serviciilor sociale prevăzute la art. 46 din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare, serviciul public de asistenţă socială şi furnizorii publici sau privaţi de servicii sociale au obligaţia aplicării metodei managementului de caz.
Prin managementul de caz se coordonează intervenţiile din diferite domenii pentru realizarea integrată a evaluării nevoilor şi a resurselor, a planificării şi intervenţiei, a monitorizării şi evaluării impactului serviciilor comunitare asigurate persoanelor vârstnice, în vederea implementării principiului centrării pe persoană.
Managementul de caz este asigurat de asistentul social din cadrul SPAS al autorităţii administraţiei publice locale unde are domiciliul sau reşedinţa persoana vârstnică, precum şi de asistentul social/alt specialist din cadrul serviciului social, desemnat de furnizorul de servicii sociale ca RC.
Baza de date privind persoanele vârstnice beneficiare de servicii sociale se constituie de către MC din cadrul SPAS, inclusiv pe baza informaţiilor transmise de furnizorii de servicii sociale, prin responsabilii de caz din cadrul serviciilor sociale, precum şi pe baza informaţiilor privind îngrijitorii informali.
Direcția generală de asistență socială Constanța (DGAS) identifică un caz prin cel puţin una dintre următoarele forme:
- a) telefonul vârstnicului;
- b) cererea persoanei vârstnice/reprezentanţilor legali ai acestei depusă la DGAS/FSS (furnizor de servicii sociale public sau privat) pentru servicii sociale sau pentru venit minim de incluziune;
- c) informarea primită de la un FSS cu privire la:
- încheierea unui contract de servicii sociale pentru prestarea unor servicii sociale persoanei vârstnice;
- suspendarea acordării serviciilor pe perioadă determinată;
- încetarea acordării serviciilor
- d) referirea din partea asistentului medical comunitar, din partea unui alt serviciu public sau a unei organizaţii private;
- e) autosesizarea DGAS/FSS;
- f) sesizarea din partea îngrijitorilor informali.
DGAS înregistrează solicitările în sistemul propriu de înregistrare, cu respectarea legislaţiei în vigoare.
Asistentul social al DGAS asigură consilierea persoanei vârstnice ca drept fundamental al acesteia.
INFORMAŢII prezentate în consilierea iniţială a persoanei vârstnice
1. Informaţii privind dreptul la consiliere juridică gratuită pentru prevenirea abuzului economic/financiar, în conformitate cu prevederile art. 30–33 din Legea nr. 17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
– persoanele vârstnice pot solicita și beneficiază de consiliere juridică gratuită din partea Autorității tutelate/Instanței de tutelă din UAT-ul de domiciliu în vederea încheierii contractelor de vânzare-cumpărare sau de donație ori în vederea constituirii de garanții mobiliare sau imobiliare, care au ca obiect bunurile mobile ori imobile ale persoanei vârstnice;
– persoana vârstnică este asistată, la cerere sau din oficiu, de un reprezentant al autorității tutelare/instanței de tutelă în vederea încheierii oricărui act translativ de proprietate, având ca obiect bunuri proprii, în scopul întreținerii și îngrijirii sale, precum și în vederea încheierii contractelor de închiriere/comodat cu persoane fizice, în vederea găzduirii persoanei vârstnice;
– obligația de întreținere și de îngrijire, precum și modalitățile practice de executare a acesteia se prevăd expres în actul juridic încheiat de notarul public, sub sancțiunea nulității;
– Autoritatea tutelară/Instanța de tutelă din UAT-ul de domiciliu/reședință a persoanei vârstnice primește din oficiu un duplicat al actului juridic încheiat conform art. 30 și 31, cu excepția contractelor de închiriere/comodat;
– neexecutarea obligației de întreținere și de îngrijire de către noul proprietar al bunurilor obținute ca urmare a actului juridic de înstrăinare poate fi sesizată Autorității tutelare/instanței de tutelă din UAT-ul de domiciliu/reședință, de către orice persoană fizică sau juridică. Autoritatea se poate sesiza din oficiu.
2. Informaţii referitoare la sprijinul care poate fi oferit de Primăria muncipiului Constanța, prin DGAS Constanța, în situaţia în care persoana vârstnică se află în una din următoarele situaţii:
- a) nu are familie sau nu se află în întreţinerea unei sau unor persoane obligate la aceasta, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare;
- b) nu are locuinţă şi nici posibilitatea de a-şi asigura condiţiile de locuit pe baza resurselor proprii;
- c) nu realizează venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea îngrijirii necesare;
- d) nu se poate gospodări singură sau necesită îngrijire specializată;
- e) se află în imposibilitatea de a-şi asigura nevoile sociomedicale, datorită bolii ori stării fizice sau psihice.
Furnizarea serviciilor comunitare pentru persoanele vârstnice care se găsesc în situaţiile menționate anterior se realizează cu consimţământul acestora şi au în vedere îngrijirea temporară sau de lungă durată:
- a) la domiciliul sau la reşedinţa persoanei vârstnice;
- b) în centre de zi de asistenţă şi recuperare;
- c) într-un cămin pentru persoane vârstnice, într-o locuinţă protejată sau în alt centru rezidenţial.
În situaţia în care starea de sănătate a persoanei vârstnice nu permite obţinerea consimţământului acesteia, pentru acordarea îngrijirilor enunțate mai sus este necesar consimţământul reprezentantului legal sau convenţional al persoanei vârstnice.
În cadrul DGAS Constanța funcționează Căminul pentru persoane vârstnice – informații suplimentare pot fi obținute pe site-ul www.dgas-ct.ro la secțiunea Social-Căminul pentru persoane vârstnice și Compartimentul pentru îngrijiri la domiciliu persoane vârstnice – informații detaliate se regăsesc la secțiunea Social-Serviciul management de caz și protecție persoane vârstnice.
De asemenea, persoanele vârstnice pot beneficia de:
– servicii de îngrijire la domiciliu acordate și prin intermediul îngrijitorului informal
– informații la secțiunea Social-Serviciul management de caz și protecție persoane vârstnice;
– hrană oferită de Cantina de ajutor social, cu îndeplinirea condițiilor de eligibilitate – informații pe site-ul www.dgas-ct.ro la secțiunea Social – Cantina de ajutor social.
– locuințe sociale în Cartierul Henri Coandă, cu îndeplinirea condițiilor de eligibilitate.
Persoanele vârstnice aflate în una din situațiile mai sus prezentate, în funcție de nevoile identificate, au dreptul la beneficii sociale, acordate conform legislației în vigoare, cum ar fi:
– venit minim de incluziune pentru persoanele fără venituri, conform Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune;
– tichete valorice pe suport electronic card în cadrul Programului Respect aprobat conform HCL nr. 24/2016, cu modificările și completările ulterioare.
-în baza H.C.L. nr. 491/2023 privind aprobarea condițiilor și criteriilor de acordare a ajutoarelor de urgenţă de la bugetul local, se pot aproba de către primarul municipiului Constanța/Consiliu local Constanța ajutoare de urgență familiilor şi persoanelor singure care au domiciliul sau reşedinţa în municipiul Constanţa, ale căror venituri nete lunare sunt inferioare cheltuielilor necesare depăşirii situaţiei pentru care se solicită ajutorul şi care se află în una sau mai multe situaţii de vulnerabilitate socio-economică care pot conduce la riscul de excluziune socială – infomații detaliate pe site-ul www.dgas-ct.ro la secțiunea Social-Beneficii sociale și persoane vulnerabile.
– Permise de călătorie CT BUS;
– Ajutor pentru încălzirea locuinței acordat în baza Legii nr. 226/2021 privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie.
3. Informaţii despre drepturile de asistenţă socială:
a) consiliere pentru prevenirea marginalizării sociale, asigurată de asistentul social;
b) consiliere psihosocială şi informare, consiliere juridică, cum ar fi despre obligaţiile de întreţinere;
c) evaluare în vederea stabilirii gradului de dependenţă;
d) servicii comunitare integrate pentru combaterea sărăciei şi excluziunii sociale;
e) beneficii de asistenţă socială;
f) masa la cantina de ajutor social/serviciul de distribuire a hranei;
g) sprijinirea îngrijitorilor informali;
h) servicii de asistenţă comunitară pentru prevenirea instituţionalizării, cum ar fi suport pentru realizarea unor activităţi instrumentale ale vieţii zilnice (menaj, gestionare bunuri, efectuare cumpărături, plata facturilor), precum şi mici reparaţii sau lucrări de amenajare a mediului ambiant;
i) servicii de îngrijire la domiciliu;
j) servicii de zi de asistenţă şi recuperare;
k) servicii rezidenţiale.
4. Informaţii despre accesul la locuinţe sociale/locuinţe sociale adaptate
5. Informaţii despre posibilităţile de participare socială: activităţi de voluntariat, evenimente dedicate persoanelor vârstnice etc. informații detaliate pe site-ul www.dgas-ct.ro-secțiunea Voluntariat, 6. Informaţii despre dreptul de a nu fi discriminat sau hărţuit, conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare
Prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice.
Categorie defavorizată este acea categorie de persoane care fie se află pe o poziție de inegalitate în raport cu majoritatea cetățenilor datorită diferențelor identitare față de majoritate, fie se confruntă cu un comportament de respingere și marginalizare.
Constituie contravenție, orice comportament care are ca scop mutarea sau alungarea unei persoane sau unui grup de persoane dintr-un cartier sau dintr-un imobil din cauza apartenenței acestora la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată, respectiv din cauza convingerilor, vârstei, sexului sau orientării sexuale a persoanelor în cauză.
Constituie contravenție, conform prezentei ordonanțe, interzicerea accesului unei persoane sau al unui grup de persoane în locurile publice din cauza apartenenței acestora la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată, respectiv din cauza convingerilor, vârstei, sexului sau orientării sexuale a persoanelor în cauză.
7. Informaţii pentru prevenirea riscului de a deveni victime ale infracţiunilor şi despre dreptul de a fi referit la serviciului de sprijinire a victimelor infracţiunilor, în conformitate cu prevederile Legii nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii şi protecţiei victimelor infracţiunilor, cu modificările şi completările ulterioare
Orice persoană victimă a unei infracțiuni are dreptul de a fi recunoscută ca atare din momentul identificării, de a fi tratată cu respect, profesionalism, de a beneficia de protecție și sprijin individualizate, de a obține compensații financiare și de a i se restabili drepturile. De aceleași drepturi beneficiază și membrii familiei acesteia.
Victimă a infracțiunilor – persoana fizică ce a suferit un prejudiciu, de orice natură, inclusiv o vătămare a integrității sale fizice, mintale sau emoționale sau un prejudiciu economic, cauzate în mod direct de o infracțiune, precum și membrii familiei unei persoane decedate ca urmare a unei infracțiuni și care au suferit prejudicii în urma decesului persoanei respective.
Organele judiciare, precum și orice alte instituții ale statului care, în exercitarea atribuțiilor, intră în contact cu persoane care sunt potențiale victime ale infracțiunilor le vor informa pe acestea cu privire la posibilitatea de a se adresa Serviciului pentru Sprijinirea Victimelor Infracțiunilor, respectiv compartimentelor și furnizorilor de servicii sociale publici și privați.
Informarea se face atât verbal, cât și prin înmânarea sub semnătură a unui formular care cuprinde cel puțin adresa Serviciului pentru Sprijinirea Victimelor Infracțiunilor din raza teritorială a instituției care face informarea și enumerarea atribuțiilor acestuia – DGASPC Constanța are în subordine un compartiment destinat sprijinirii victimelor infracțiunilor – sediul instituției fiind în Constanța strada Decebal nr.22, e-mail: office@dgaspc-ct.ro.
8. Informaţii despre drepturile prevăzute de Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Violența domestică înseamnă orice inacțiune sau acțiune intenționată de violență fizică, sexuală, psihologică, economică, socială, spirituală sau cibernetică, care se produce în mediul familial sau domestic ori între soți sau foști soți, precum și între actuali sau foști parteneri, indiferent dacă agresorul locuiește sau a locuit împreună cu victima.
Victima violenței domestice are dreptul:
- a)la respectarea personalității, demnității și a vieții sale private;
- b)la informarea cu privire la exercitarea drepturilor sale;
- c)la protecție specială, adecvată situației și nevoilor sale;
- d)la servicii de consiliere, reabilitare, reintegrare socială, precum și la asistență medicală gratuită, în condițiile prezentei legi;
- e)la consiliere și asistență juridică gratuită, în condițiile legii.
Abuzul față de persoanele vârstnice:
Neglijarea și abuzul față de bătrâni sunt fenomene care reflectă distincția pe care o face la un moment dat societatea între ceea ce e acceptabil și ceea ce nu e acceptabil în cazul relațiilor interpersonale cu bătrânii și reflectă valorile, normele, credințele și stereotipurile dintr-un spațiu cultural.
Cele mai frecvente forme de abuz față de persoanele vârstnice sunt: abuzul fizic, abuzul psihologic și cel financiar. În mod obișnuit se petrec mai multe forme de abuz în același timp. Abuzul poate fi un singur incident sau poate fi repetat. Abuzul poate afecta pe oricine, în orice familie sau relație și se poate întâmpla oamenilor de orice condiție, religie, rasă, cultură sau origine etnică.
Felurile abuzului la persoanele vârstnice:
În mod obișnuit se recunosc șase tipuri de abuz față de bătrân, abuzul fizic, sexual, financiar, psihologic, neglijarea și abandonul. Abuzul sexual și cel fizic merg de cele mai multe ori împreuna. În mod obișnuit aceste abuzuri sunt recunoscute de personalul medical sau de familie după semne exterioare corporale pentru că bătrânii prezintă o serie de bariere psihologice în a destăinui abuzul și făptuitorii.
Neglijarea și mai ales abandonarea bătrânului este o formă extremă de abuz, și este la fel detectată de terți. Această ultimă formă de abuz nu trebuie confundată cu auto-neglijarea, situație în care bătrânul renunță la îngrijirile față de propria persoană.
În contrast cu acestea, abuzul psihologic și cel financiar sunt forme greu detectabile de către alții. Acestea implică diferite forme de violare a încrederii persoanei vârsnice, de la manipulare la intimidare și amenințare. La toate aceste forme uzuale de abuz, se mai pot adăuga unele forme particulare:
- abuzul medical, precum refuzul de a oferi și administra îngrijiri și proceduri medicale sau medicamente;
- abuzul legal precum violarea libertății și/sau drepturilor umane;
- abuzul spiritual, precum actele de ridiculizare și de negare a credințelor spirituale/religioase;
- abuzul cultural, precum refuzul de a facilita participarea persoanelor în vârstă la activități culturale;
- abuzul sistemic, precum abuzul care izvorăște din structura și concepțiile dominante din instituțiile statale, precum cele din sistemul medical sau sistemul juridic.
Prin Ordinul MMSS nr. 1923/2024 a fost aprobată Metodologia-cadru de evaluare a nevoilor comunității în vederea organizării serviciilor sociale pentru persoanele vârstnice, care stabilește metodele și instrumentele de lucru în sprijinul serviciilor publice de asistență socială pentru evaluarea, la nivelul propriei comunități a nevoii de servicii sociale.
Prin acest act normativ este stabilită obligația serviciului public de asistență socială de a utiliza o metodologie de estimare a nevoilor de servicii sociale pentru persoane vârstnice în comunitate și de identificare a cazurilor persoanelor vârstnice aflate în risc și identificarea unor soluții optime pentru acestea.
Metodologia are ca scop fundamentarea organizării și acordării serviciilor sociale pentru persoanele vârstnice și planificarea dezvoltării acestora în funcție de nevoile identificate ale persoanelor vârstnice care au domiciliul/reședința pe raza administrativ-teritorială a municipiului Constanța.
În scopul realizării evaluării persoanei vârstnice la risc angajații DGAS Constanța se deplasează la domiciliul persoanei vârstnice pentru realizarea evaluării inițiale și a planului de intervenție prin care sunt propuse soluțiile individualizate.
Informații suplimentare se pot obține la sediul D.G.A.S. Constanța din strada Unirii nr.104, județul Constanța, pe adresa de e-mail: office@dgas-ct.ro sau la numărul de telefon 0341180107